O tânără chișinăuiancă a plecat la studii în China, unde a lucrat la o grădiniță

O tânără chișinăuiancă a plecat la studii în China, unde a lucrat la o grădiniță

Tatiana Gorincioi este din Chișinău și a absolvit Liceul Moldo-Turc „Orizont”. Are doar 21 de ani, dar deja se poate lăuda cu o experiență foarte bogată când e vorba de studii, călătorii și muncă. Și-a început experiența internațională la doar 16 ani, când a mers să învețe într-un liceu din capitala Franței. Vorbește fluent 5 limbi (româna, engleza, franceza, rusa și chineza), la nivel intermediar – spaniola. Când este vorba despre hobby, spune că îi place să călătorească, să învețe limbi, să gătească deserturi.

Tatiana a acceptat să ne povestească despre studiile pe care le-a făcut în China și despre activitatea pe care a desfășurat-o acolo, precum și despre impresiile pe care le-a obținut datorită călătoriilor în mai multe state din Asia.

După absolvirea liceului „Orizont” din Chișinău, am studiat, timp de 2 ani, business internațional la 2 universități din China: în orașele Beijing și Shanghai. Astfel, studiile în China au fost primele trepte care duc spre scopul meu bine determinat. Și pentru că îmi făceam studiile acolo, am profitat la maximum să călătoresc prin toată China. La fel, am călătorit și în alte țări din Asia (Japonia, Coreea de Sud, Hong Kong, Macau, Singapore, Malaysia). Fiind o amatoare a bucătăriei asiatice, am savurat din bucatele tradiționale, dar și am învățat să le gătesc.

Perioada de studenție în China a fost o experiență deosebită. Mi-a fost greu la început, pentru că trebuia să mă integrez într-o societate cu o cultură total diferită. Mi-a luat ceva timp până m-am obișnuit cu privirile lungi, cu întrebările curioase sau chiar cu faptul că eram oprită în plină stradă și rugată să fac fotografii cu ei. Am înțeles că perioada de adaptare a luat sfârșit abia atunci când am început să primesc complimente pentru chineza pe care o vorbesc. Am obținut diploma de nivel C2 al limbii chineze.

Deseori, în discuție cu chinezii, era pus la îndoială faptul că sunt străină. De multe ori am fost întrebată dacă nu cumva sunt născută sau venită în China de mic copil.

Aceste aptitudini, dar cred că și norocul care m-a însoțit mereu, au făcut să ajung la o grădiniță din China, unde am predat limba engleză. Probabil că nimic nu este întâmplător. Inițial, nu eram în căutarea unui job și nici nu m-am gândit că aș fi putut să o fac, dar o prietenă m-a rugat să o înlocuiesc pentru o zi la una din orele ei de engleză, într-o grădiniță. Acea oră a devenit începutul unei experiențe frumoase. În scurt timp, am primit o ofertă destul de atractivă: să predau engleza într-o altă grădiniță privată și internațională din Shanghai. Am predat acolo limba engleză câteva ore pe săptămână, împreună cu alți doi studenți din Japonia și unul din Coreea de Sud.

Era o grădiniță un pic diferită de o instituție tipic chineză. Programul copiilor începe la ora 8 dimineața. Au și timp liber pentru joacă, dar și foarte multe activități, cum ar fi: balet/gimnastică artistică pentru fetițe și fotbal/basket pentru băieței, ore de muzică. Copiii aveau posibilitatea să aleagă un instrument muzical pe care să-l studieze.

Încă de la grădiniță, copiii chinezi sunt obligați să poarte uniforme, la fel, și educatorii. Copiii au ghiozdane, în care își poartă, zilnic, caietele și cărțile. Ei au și teme pentru acasă, care sunt notate (cu note și nu cu steluțe și inimioare). Se duce o evidență strictă a notelor, deoarece acest lucru este foarte important pentru părinți.

Printre activitățile pe care copiii le desfășoară împreună cu educatorii sunt pregătirea decorațiunilor pentru sărbători (Halloween, Crăciun etc.). Una dintre activitățile care mi-a plăcut foarte mult și la care mă bucur că am avut ocazia să particip a fost să gătesc cu micuții „moon cake”.

Sistemul de învățământ chinez este mai mult bazat pe învățarea pe de rost. Nu se pune accent pe dezvoltarea individualității. Este ceva firesc ca după ce părinții își iau copiii de la școală, să îi ducă la alte activități extrașcolare, chiar dacă acestea se repetă cu cele din programul școlii. De obicei, acestea includ mai puține activități sportive sau distractive, de aceea copiilor le rămâne mai puțin timp pentru „to imagine, think, create and play”.

Lucrurile frumoase nu s-au lăsat mult așteptate și în vacanța de iarnă, am fost invitată ca instructor într-o tabără de iarnă, într-o provincie din nordul Chinei. În acea tabără erau peste 1000 de elevi din clasele gimnaziale, iar noi, instructorii, făceam voluntariat: predam engleza, mergeam în excursii, povesteam despre cultura țărilor din orient.

Sistemul de învățământ din China este total diferit de sistemul nostru. Elevilor li se oferă școli mari, clase spațioase și luminoase, bine dotate. Grădinițele au terenuri de joacă enorme, însă copiii, de mici, muncesc foarte mult. The confucian mindset (ideologia Confucius) îi învață pe copiii chinezi să muncească din greu, să persevereze și să respecte autoritățile. Lecțiile încep la 7 dimineața și se termină la 8 seara. Programul elevilor este foarte încărcat. Probabil, din cauza populației numeroase și a competiției pentru o viață mai bună, chiar și un copil de grădiniță visează să susțină concursul unei universități bune, pentru că asta, după părerea lor, duce spre o viață mai bună.

Și profesorii sunt foarte respectați în societatea chineză, deoarece ei sunt cei care îi ajută pe copii să aibă un viitor mai bun.

Orice călătorie aduce satisfacție interioară și cunoștințe/experiențe noi. Pentru că fiecare țară din cele pe care le-am vizitat are mai multe locuri frumoase decât un student care învață chineza (ha-ha) dispune de timp, încercam să vizitez cât mai multe din listele “must see” and “must do”. Pe lângă toate, datorită unor prieteni, am avut șansa de vedea locuri minunate cu ochii unui localnic.

Chinezii au foarte multe sărbători și festivaluri, atât tradiționale, cât și un pic mai ciudate, cum ar fi “ziua celor singuri” (singles day), ziua cuvintelor “te iubesc”. 14 februarie este urmată de sărbătoarea “ziua albă” (fata dăruiește băiatului ciocolate ca semn de simpatie sau dragoste).

Dacă ar fi să o iau de la capăt, aș alege același drum, nu aș schimba absolut nimic. Mă declar o plimbăreață și în planurile mele sunt înscrise încă foarte multe călătorii.

În toamna acestui an, Tatiana Gorincioi va pleca în Spania, unde, timp de 3 ani, va fi studentă.

foto: arhiva personală

Adaugă comentariu

Închide