Copil de 9 ani abuzat de tată. Psihologul ne învață cum putem depista abuzul

Copil de 9 ani abuzat de tată. Psihologul ne învață cum putem depista abuzul

Mihai (numele a fost schimbat), un băiat de nouă ani dintr-un sătuc din raionul Căușeni, trece prin cea mai mare dramă a vieții lui de până acum. Tatăl său, cel care ar fi trebuit să îl protejeze și să îi fie un exemplu demn de urmat în viață, l-a abuzat sexual. Totul a ieșit la iveală când un vecin l-ar fi prins în flagrant pe tatăl abuzator. Acesta din urmă într-un acces de furie l-a înjunghiat pe vecin, apoi a fugit în regiunea transnistreană. Pe lângă omorul propriu-zis, faptul că acest copil a continuat să locuiască în continuare cu mama, ca și cum nimic nu s-a întâmplat, e o problemă gravă pentru toți, începând cu mama și terminând cu întregul sat, deoarece nimeni nu a găsit de cuviință să declare despre abuz organelor competente. Or, un copil abuzat sexual azi, mâine poate deveni un potențial agresor sau un candidat la suicid. 

Din păcate, acest început de toamnă a scos la iveală destul de multe cazuri de abuz sexual asupra copiilor (nu că ele ar fi fost mai puține în trecut). În afară de băiatul de nouă ani din Căușeni, violat de propriul tată, mai este și istoria unei tinere de 22 de ani din Ialoveni violată constant timp de 17 ani de tatăl în grija căruia a rămas, sau a fetiței de 12 ani violată de tatăl vitreg. Și aici lista poate continua. Cel mai dureros este faptul că, de cele mai multe ori, abuzul nu poate fi prevenit! Dar putem să recunoaște un copil abuzat sexual. Cum? Ne-a spus psihologul Ana Chirsanov. Tot de la ea am aflat care ar fi comportamentul/atitudinea corectă în raport cu acești copii, dar și multe alte lucruri utile.   

Cum putem recunoaște un copil abuzat sexual? Cu greu, pentru că nu doar abuzul sexual poate sta la baza schimbării comportamentului, ci și o depresie, un abuz fizic, o problemă de familie etc. Totuși, există câteva semne destul de concludente care demonstrează că ceva nu e în ordine cu acest copil. Și anume: dezvoltă interes pentru problemele legate de sexualitate, pe care nu totdeauna reuește să le ascundă; adoptă un comportament provocator și seducător în raport cu alte persoane din mediul înconjurător; se masturbează; devine tăcut și ostil; nu se mai implică în jocuri alături de ceilalți copii; se simte responsabil şi direct vinovat pentru ceea ce i s-a întâmplat; se subapreciază și se simte rușinat, considerând că toți cei din jur știu despre cele întâmplate; ajunge să se urască și să își disprețuiască propriul corp; refuză să se dezbrace pentru orele de sport sau alte activități fizice comune; poate avea coșmaruri și chiar ajunge să facă pipi în pat. Aici se mai adaugă stresul din partea abuzatorului, care şantajează copilul şi-l determină să nu spună nimănui despre abuz.

Ce comportament trebuie să adopte un părinte al cărui copil a fost abuzat sexual? Din păcate, mulți părinți nu știu ce comportament ar trebui să adopte în asemenea situație, or acesta poate oscila între furie, frică, vinovăție etc., sau dimpotrivă, părintele să se comporte ca și cum nimic nu s-a întâmplat.

Cel mai important lucru pe care ar trebui să îl facă un părinte, este să își ducă copilul la psiholog. În caz contrar, copilul ar putea rămâne cu “sechele” pentru întreaga viață – de la depresii profunde, până la tentative de suicid. Sau el însuși poate deveni ulterior un abuzator.

Acasă, în familie, după ce trece perioada de șoc și cea de negare, când părintele află de tragedia copilului său și încearcă să conștientizeze situația creată, trebuie să adopte o atitudine corectă. Este total greșit să-i incrimineze copilului abuzat toată vina - de ce nu i-a spus mai demult despre abuz, sau să îl învinovățească c-ar fi inițiatorul situației create. Este adevărat că pentru mulți părinți este o temă tabu educația sexuală. Cu atât mai greu e să vorbești despre un abuz sexual. Totuși, el trebuie să îl asculte atunci când copilul vrea să vorbească și să îl susțină astfel ca cel mic să simtă că indiferent de ce s-ar întâmpla, are în persoana părintelui un susținător.

Din păcate, multe mame ajung să protejeze violatorii copiilor lor, în special dacă e vorba de soțul sau concubinul lor. Explicația lor e năucitoare – se tem de gura lumii! Chiar dacă e violator, întreține familia!   

Cum poate fi deconspirat abuzatorul? În situațiile când mama îl protejează pe violator, acesta poate fi deconspirat de cei din jur. În profilul unui abuzator poate fi un părinte, dar și un profesor, un coleg mai mare, un prieten, sau alt membrul al familiei lărgite, și care, de cele mai multe ori, ei înșiși au fost abuzați în copilărie.

Întrucât cel mai frecvent, părintele (indiferent că e vorba de unul biologic sau unul vitreg) este cel care îl abuzează sexual pe copil, el poate fi ușor recunoscut prin comportamentul său. Este foarte protectiv cu copilul, or această protecție îi induce în eroare de multe ori pe cei din jur, deoarece maturul apare ca fiind unul grijuliu și iubitor. Limitează nejustificat contactul copilului cu semenii săi, în special cu cei de sex opus. Este gelos și chiar posesiv cu membrii familiei sale. El însuși se ține la distanță de ceilalți părinți, rude sau vecini. Nu participă la activitățile școlii, se fâsticește și evită orice discuție legată de comportamentul copilului.

Ce putem face noi? Dacă ați auzit zvonul că un copil a fost abuzat sexual (și nu numai) este indicat să raportați acest lucru. Puteţi depune o cerere, chiar dacă e vorba doar de o suspiciune, la poliție, la procurorul specializat pe problemele copilului sau la ONG-urile de profil – Centrul Național de prevenize a abuzului față de copil (CNPAC).  

Potrivit unui studiu UNICEF din totalul de infracțiuni asupra copiilor, în jur de 20 la sută sunt cazuri de abuz sexual, iar 80 la sută dintre agresori sunt persoanele din anturajul apropiat copiilor - părinți, rude, prieteni.

Foto: cdn1.tion.ro, evz.ro

Adaugă comentariu