Acerumen

Alergiile la bebeluşi. Cauze şi metode de prevenire

Alergiile la bebeluşi. Cauze şi metode de prevenire

Primele zile de viaţă ale bebeluşului sunt o bucurie imensă. Toată atenţia părinţilor este concentrată pe faptul ca bebeluşul să se simtă bine, să mănânce şi să doarmă. Agitaţia din jurul nou-născutului apare odată ce acesta are simptome precum febră, pete de roşeaţă, îmbujorare şi lipsa poftei de mâncare.

Desigur că medicul este prima persoană la care apelăm. Nu riscăm să stabilim o diagnoză, dar evident că ne gândim la cauzele care au produs aceste efecte asupra asupra sănătăţii copilaşului. Mamei îi revine rolul de observator şi principalul „suspect” dacă bebeluşul a fost diagnosticat cu alergie.

Care sunt cauzele apariţiei alergiilor la bebeluşi şi cum putem să le prevenim

Alergiile ereditare sunt o mare pacoste. Acestea sunt moştenite de la părinţi şi copilul involuntar este afectat de ele. Cercetările recente susţin că riscul unui copil de a dezvolta o boală alergică este de două ori mai mare atunci când părintele de acelaşi sex este alergic. S-a constat că afecţiuni de natură alergică precum astmul şi eczema, despre care se ştia că sunt ereditare, au şi modele precise de transmitere: pe linie maternă către fiice şi paternă către fii. Acelaşi lucru s-a constat şi în cazul eczemei: băieţii ai căror taţi suferă de eczemă au un risc de dezvoltare a acestei alergii cu 50% mai mare, comparativ cu fetele. Predispoziţia transmisă ereditar nu reprezintă o condamnare fară putinţă de scăpare, ci doar un semnal de alarmă.

Alergiile produse de factorii microecologici. Nu trebuie să dăm vina exclusiv pe poluarea industrială. Ecologia locuinţei, care depinde în mare măsură de noi înşine, lasă înca mult de dorit. Fumatul, praful din locuinţă, gândacii, muştele, ţânţarii, puricii şi căpuşele, ploşniţele, produsele de ardere a gazelor sau cărbunilor folosiţi la încălzire şi gătit, mucegaiurile, produsele chimice de îngrijire a casei ş.a. - toate acestea constituie factori de risc maxim, care determină producerea de alergii.

Alergii medicamentoase - cel mai frecvent întâlnite apar în urma administrării de antibiotice (pe primul loc se situează penicilinele, urmate apoi de cefalosporine), dar pot fi implicate şi alte medicamente cum ar fi: anticonvulsivantele, analgezicele, antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen), anestezicele (mai ales cele cu administrare intravenoasă, dar atenţie şi la cele folosite sub formă de spray de către medicul stomatolog), preparatele de insulină, produsele hematologice (transfuzii de sânge, plasmă, masa eritrocitară, masa trombocitară), substanţe de contrast necesare pentru diferite examinări paraclinice (tomografie computerizată, rezonanţa magnetică nucleară), iodul (atenţie la soluţiile antiseptice de tip betadină) serurile folosite pentru diferite vaccinări.

Alergiile alimentare apar mai frecvent la copii decât la adulţi datorită imaturităţii sistemului imun şi aparatului digestiv. Majoritatea reacţiilor alergice apar după consumul de ouă, lapte grâu, soia (întâlnite frecvent la copii şi care se pot vindeca după vârsta de 3-5 ani) arahide, peşte, crustacee. Manifestările clinice sunt mai frecvent cutanate, dar pot apare şi simptome respiratorii, digestive mergând chiar până la şoc anafilactic. Alimentaţia mamei în timpul alăptării trebuie ţinută sub control. Mâncarea primită de o mamă care alăptează nu numai că îi îndeplineşte nevoile nutriţionale, care sunt mai mari în perioada postnatală, dar îi permite şi să producă lapte. Multe mame care alăptează sunt tentate de dulciuri. Opriţi-vă la alimentele sănătoase. Fiecare bebeluş reacţionează diferit la alimentele consumate de mama sa. Dacă bebeluşul este vizibil deranjat (apar iritaţii, pete de roşeaţă), încercaţi să vă amintiţi ce alimente aţi consumat în ultimele 24 ore şi, dacă vi se pare ceva suspect, eliminaţi-l din dieta dvs pentru o perioadă.

Alergiile la scutece - sunt provocate de materialele sintetice din care sunt produse scutecele. Urticaria este tipul de alergie produs de scutec, urină, fecale sau produsele de îngrijire. Ades mamele se simt vinovate şi cred că nu au acordat suficientă atenţie copilului, ceea ce nu este adevărat. Chiar și cel mai absorbant scutec lasă o urmă de umezeală pe pielea copilului. Atunci când umezeala se întâlneşte cu bacteriile din scaun (fecale), acestea se descompun şi formează amoniac, care poate fi dur cu pielea bebeluşului. De aceea, copiii cu scaune frecvente sau diaree sunt mai predispuşi la urticarie de scutec.

Sfatul medicului

Alimentaţia mamei este esenţială şi influenţează în cel mai direct mod sănătatea copilului. Multe mămici consumă bulion din carne de găină pentru a spori cantitatea laptelui matern, ceea ce nu e tocmai recomandat, deoarece carnea de pui este printre produsele care produc alergii, mai ales carnea de import. Mamele cu bebeluşi trebuie să excludă din alimentaţie pentru o perioadă crenvurştii, mierea, nucile, caşcavalurile şi produsele ce conţin conservanţi şi aditivi. Se recomadă brânza proaspătă de vaci, ceaiurile, terciurile şi alimentele cât mai naturale. Desigur că tinerele mămici trebuie să respecte regimul de odihnă, dar şi a igienei intime. Dacă din primele zile apare sudanima, sau dermatita, aceasta trebuie să consulte imediat medicul”, spune Georgeta Rusu, alergolog-pediatru, Centrul Mamei şi al Copilului.

Foto: media.istockphoto.com; cdn2.momjunction.com

Adaugă comentariu