Acerumen

Diversificarea fără scheme: ce ar trebui să conțină și cum o începem corect

Diversificarea fără scheme: ce ar trebui să conțină și cum o începem corect

Diversificarea este o etapă extrem de importantă în viața copilașilor, dar și a părinților. Nina Stănică este o mămică pentru care începerea diversificării a fost dificilă. Multitudinea de informații și părerile diferite ale pediatrilor au făcut-o  să se informeze din surse internaționale. În urma cercetării unui ghid a Organizației Mondiale a Sănătății, dar și a altor surse, Nina a hotărât să-și împărtășească experiența, creând, împreună cu alte 8 mămici, grupul Pici Mâncăcioși pe o rețea de socializare. Scopul acestui grup este de a informa și a educa părinții și în același timp, de a-i inspira în alegerea rețetelor sănătoase pentru întreaga familie.  Noi am provocat-o să ne răspundă la un șir de întrebări legate de diversificarea fără scheme, dar și despre modul și cum ar trebui să începem diversificarea.

Conform noilor recomandări a Organizației Mondiale a Sănătății nu există scheme de introducere a alimentelor. Ne referim aici la copiii sănătoși. Cei care au anumite probleme de sănătate ar trebui să urmeze sfaturile medicului. La moment sunt 2 curente de diversificare: diversificarea clasică și auto-diversificarea. Indiferent de metoda aleasă de introducere a solidelor, OMS recomandă ca încă din prima lună de diversificare copilul să primească solide din cele 4 grupe alimentare principale - legume/fructe; carne și alte tipuri de proteine, cereale și lactate.

Diversificarea va începe în jurul vârstei de 6 luni, când copilul prezintă interes pentru mâncare, își susține bine capul, stă în funduleț nesusținut și duce jucării la gură. Acestea sunt semnele că copilul e pregătit pentru diversificare. Copilului îi oferim legume și fructe în primele zile. Indicat e să fie date dimineața, când nu este flămând și somnoros (și-a luat porția de lapte). Apoi, în a doua săptămână pot fi introduse cereale în combinație cu legume/fructe, carne cu legume. Ținând cont că copilul e alăptat natural sau cu lapte praf, nu e grabă ca lactatele să fie introduse din primele săptămâni. Atunci când părinții nu au reușit să pregătească mâncare, îi pot oferi un iaurt natural cu fructe proaspete. În diversificarea clasică îi gătim  legume la abur și pasate cu furculița (nu piure), carne la abur și mărunțită în robot sau pește la cuptor, fructe proaspete cu consistență moale. La început se oferă mâncarea pasată, iar în jurul vârstei de 7-8 luni se vor introduce bucățile. În auto-diversificare,  mâncarea se oferă sub formă de bastonașe/bucăți care pot fi ușor ținute în mână de către copilaș. E de menționat că copiii nu au nevoie de dinți ca să mestece bucățile.

În jurul vârstei de 6 luni, laptele nu mai satisface toate necesitățile de nutrienți necesare dezvoltării sănătoase a copilului. De aceea se introduc solidele. În cazul în care se urmează scheme, se observă că în unele dintre ele, copilul mănâncă doar legume o lună întreagă. În acest timp copilul e privat de nutrienții care îi poate lua din carne, cereale, fructe și lactate. Astfel îi putem crea carențe mari în organism. Mulți ajung să primească suplimente de fier și alte vitamine din motiv că nu au un meniu echilibrat. În același timp, știm că unele legume, precum rădăcinoasele, creează constipație. Oare ce se întâmplă dacă îi dăm unui copil 3 zile la rând morcov, apoi altele 3 mai adăugăm și țelină? Eu asociez schemele cu dietele. De ce ai ține la dietă un copil care e în plin proces de dezvoltare?

Nu știu care ar fi motivul adevărat de a susține în continuare schemele. Medicii merg în fiecare an la specializare, acolo unde ar trebui sa își actualizeze informațiile. Unii medici sunt de părere că ei știu mai bine și că au deja o experiență de X ani în domeniu și cu greu acceptă schimbările. Am cunoscut și medici care sunt la curent cu noile recomandări OMS. Am auzit mămici care au fost acuzate de către medici că citesc numai prostii pe internet. Într-adevăr, internetul e plin de informații contradictorii, dar contează mult sursele din care te informezi. Site-urile organizațiilor internaționale sunt în engleză și din păcate sunt mai puțin accesibile, dar sunt niște resurse valoroase de informații actualizate. Nutriția bebelușului e un domeniu unde nu îți trebuie studii medicale ca să înțelegi principiile unei alimentații sănătoase și corecte.

Meniul zilnic ar trebui să conțină alimente din toate cele 4 grupe principale alimentare: legume/fructe, carne și alte proteine, lactate, cereale.  Micul dejun constă din 3 grupe alimentare, prânzul și cina din 4, iar gustarea din 2 grupe alimentare. În prima lună copilului i se oferă 2-3 mese pe zi. Acesta va ciuguli doar 2-3 lingurițe/bucățele din fiecare. Nu se insistă să se înlocuiască o masă de lapte din prima. Sunt gusturi, arome si texturi noi pentru copil. Acesta trebuie sa le exploreze și să le descopere.  Solidele se oferă doar atunci când copilul nu este flămând, somnoros și agitat. Un exemplu de meniu ar putea fi: la o oră după laptele de dimineață i se oferă 1-2 legume făcute la abur, la prânz sau seara - cereale cu fructe. Cel mai simplu e dacă de la bun început, meniul familiei se adaptează și nevoilor bebelușului. În jurul vârstei de 8-9 luni copilul poate trece în totalitate la meniul familiei.

Ținând cont că se respectă principiile grupelor alimentare și copilul va mânca câte un pic din fiecare aliment, nu îi va pica nimic greu la stomac sau pancreas. Încă mult timp vom „citi” meniul copilului în scutec, dar asta nu înseamnă că stomacul lui nu face față mâncării. Stomăcelul învață să digere fiecare aliment. Pe lângă asta, digestia începe încă din gurița copilului, atunci când el mestecă mâncarea și o îmbibă cu salivă. Nu ajutăm cu nimic stomacul dacă îi ticsim în gură mâncarea sub formă de piure. Bolul alimentar trebuie să fie amestecat cu saliva copilului. Masticația e un proces îndelungat. Îi va lua copilului multe luni să învețe să mestece corect.

E foarte important ca copilul să mănânce cu familia aceeași mâncare. Ei învață prin imitație, va învăța de la voi cum să mestece, cum să folosească tacâmurile și cum să aprecieze o mâncare gustoasă. Îi puteți descrie alimentele, să îi ziceți ce aromă, gust și textură au.

Copilului i se permite orice mâncare sănătoasă. Alergenii la fel se introduc din primul an de viață. S-a demonstrat că introducerea lor tardivă, nu scade riscul de a face alergie. Puteți adăuga un pic de unt, ulei de măsline sau condimente naturale în mâncare din primele săptămâni pentru a-i da un gust plăcut.

Este interzisă sarea în primul an de viață. Mierea se dă doar după 1 an din cauza botulismului. Zahărul se recomandă a fi exclus din mâncarea copiilor, la fel ca mezelurile și mâncarea prăjită. Se optează pentru carne gătită la cuptor, abur sau fiartă. Ceaiurile și sucurile nu au ce căuta în alimentația bebelușilor. Copilul se hidratează foarte bine cu apă. Laptele de animale poate fi folosit ca și ingredient în mâncare, iar după vârsta de 1 an poate fi oferit ocazional și ca băutură.

E important ca părinții să se informeze despre alimentele cu risc de înec și să le pregătească corespunzător copiilor. Eu susțin mâncarea pregătită acasă. Borcănașele cu mâncare sau cutiile speciale pentru copii, pe lângă faptul ca au și prețuri mari, nu sunt sănătoase pentru că de cele mai multe ori conțin zahăr, conservanți și alte ingrediente greu de pronunțat. În grupul Pici mâncăcioși veți găsi multe informații utile, rețete, interpretăm împreună produsele de pe rafturile din magazine.

Frica apare din lipsa de informare. Părinții informați vor ști să acționeze și să interpreteze corect situațiile. Le recomand părinților să se documenteze din timp și să nu înceapă diversificarea până nu au citit ceva ghiduri actualizate. Cartea „Diversificarea naturală” de Gill Rapley este o sursă extrem de utilă. Informațiile de acolo sunt foarte simplu și logic explicate în susținerea diversificării fără scheme și pot fi aplicate și în diversificarea clasică. Diversificarea ar trebui să fie un prilej de relaxare pentru întreaga familie și depinde doar de noi dacă o vom aborda corect.

 

Foto: arhiva personală; suntmamica.ro

Adaugă comentariu