Acerumen

Top 7 realități neașteptate, dar confirmate, despre alăptare

Top 7 realități neașteptate, dar confirmate, despre alăptare

Există multe convingeri cu privire la modul în care ar trebui să arate alăptarea, cum poate fi aceasta stimulată, la ce duce alăptarea copilului și cum ar trebui să se facă înțărcarea. Aceste mituri pătrund și în rândurile generației tinere, fiind impuse de rudele mai în vârstă, prieteni, medici, paginile revistelor glossy ... Dar, în lumea modernă a apărut și o altfel de abordare a acestui proces important din viața unei femei cu bebeluș, și anume medicina bazată pe dovezi. Această abordare examinează atât „metodele generale” și „faptele cunoscute” , dar și noile ipoteze prin cercetare. Iar datele obținute în urma acestor cercetări au rezultate foarte interesante! Ia să vedem, câte din următoarele curiozități despre alăptare le cunoașteți deja...

1. Alăptarea îndelungată are un efect pe termen lung asupra tensiunii arteriale la copii

Este bine cunoscut faptul că alăptarea este esențială pentru sănătatea unui bebeluș. Totodată se vorbește destul de mult despre faptul că toate beneficiile și efectul laptelui matern pentru copil dispare odată cu înțărcarea și chiar mai devreme, reieșind din mitul creat de bunicii noștri că după un an laptele e doar apă.  De fapt, beneficiile laptelui matern nu dispar așa rapid cum se spune în popor, imediat ce copilul împlinește un an (sau doi, sau trei ...). Ba mai mult, alăptarea îndelungată are beneficii pe termen foarte lung pentru copil. Conform unui studiul japonez, care a împărțit 377 de perechi mamă-copil în grupuri de alăptare de scurtă durată (în medie 5,1 luni) și alăptare de lungă durată (în medie 11,3 luni), a constatat că, la copiii cu vârsta de 7 ani tensiunea arterială în grupul de alăptare pe termen lung a fost semnificativ mai mică decât în ​​grupul mămicilor care au alăptat mai puțin timp copilul. Aceste rezultate nu depind de greutatea la naștere, ceea ce a permis cercetătorilor să vorbească despre efectul protector al alăptării prelungite asupra hipertensiunii arteriale la copii.

2. Copiii care au fost alăptați învață mai bine

La un grup de 1 038 de copii de 10 ani au fost studiate realizările academice reieșind din durata alăptării acestora. După ce au fost făcute modificări în ce privesc veniturile familiei, factorii materni și dezvoltarea timpurie în casă, s-a constatat că alăptarea mai mult de șase luni este deosebit de importantă: fiecare lună suplimentară de alăptare a fost asociată cu mai mult succes în matematică, lectură și ortografie. Un alt studiu australian care implică 2 288 de copii s-a axat în mod special pe abilitățile lingvistice. Copiii alăptați mai mult de 6 luni au primit scoruri semnificativ mai mari la testele lingvistice de la 5 ani și diferențe și mai semnificative au fost demonstrate la 10 ani. Aceasta a determinat oamenii de știință să concluzioneze că alăptarea în copilărie pentru o perioadă mai lungă de timp are un efect pozitiv asupra dezvoltării abilităților lingvistice la copii. Aceste cercetări vin să demonstreze că sunt doar un mit convingerile unor mămici precum că „alăptarea împiedică dezvoltarea copilului” și că „dacă este alăptat pe o perioadă prea mare, copilul nu începe să vorbească normal!”

3. Alăptarea normalizează greutatea corporală la copii...

Destul de des, mamelor li se zice că copiii lor nu adaugă în greutate așa cum e normal, fiind în același timp ghidate de normele de creștere în greutate la copiii alimentați artificial. Copiii care sunt alăptați natural și cei care sunt hrăniți cu formulă cresc în mod diferit.  Într-un grup de 407 copii, dintre care unii s-au născut cu o greutate scăzută, alții au avut greutatea normală și unii s-au născut cu un indice de greutate mai mare (inclusiv născuți de mame cu diabet gestațional) au fost urmăriți pe parcursul unui an. Și iată care a fost concluzia:

Copiii născuți cu o greutate mică, alăptați în exclusivitate la sân, au adăugat foarte bine în greutate în primele două luni de viață. Copiii născuți cu o greutate mai mare, în schimb, au încetinit adăugarea în greutate în primele luni de viață. Astfel, începând cu luna a 9-a și până la un anișor,  bebelușii născuți cu o greutate mică și cei cu greutate mare, care au fost alimentați la sân, ajung să cântărească la fel. Cercetătorii au mai ajuns la concluzia că bebelușii „gigantici”, atât cei alimentați natural, cât și cei alimentați cu lapte praf, nu au înregistrat diferențe la adaosul în greutate în primele 4 luni de viață, dar cei care erau alăptați mai mult de 12 luni reveneau la indicii normali, iar cei alimentați artificial continuau să fie peste normă, cel puțin până la 3 ani.

4. Alăptarea normalizează și greutatea mamelor pe termen lung

Aceasta au demonstrat un grup de cercetători finlandezi (Wiklund Pk et al 2011), care au efectuat un studiu retrospectiv pentru a determina ce efecte pe termen lung are lactația asupra greutății și a metabolismului în general la mame. Studiul a vizat 212 femei, cu vârstă între 36 și 60 de ani, care au născut cu 16-20 de ani în urmă. După cum s-a dovedit, cele care au alăptat mai puțin de șase luni au avut un procent semnificativ mai mare de grăsime decât cele care au hrănit timp de 6 - 10 luni și în special cele care au alăptat mai mult de 10 luni. De asemenea, s-a constatat un nivel mai ridicat al colesterolului și a tensiunii arteriale la femeile care au alăptat. Deci, mamele care înțarcă copiii mai repede pentru a reveni la formele de altă dată comit o greșeală cardinală ... pentru ele și pentru copii.

5. Alăptarea face oasele femeilor mai durabile

De câte ori ați auzit sau ați citit afirmația precum că alăptarea „scoate calciul din organism”? De fapt, deși calciul, desigur, este consumat în procesul de alăptare, natura s-a asigurat ca urmașii să primească de la mamă absolut tot de ce au nevoie fără risc pentru femeie. Astfel, în organismul femeii care alăptează, calciul din alimente se absoarbe mai rapid și acest lucru se întâmplă la nivelul uneia dintre trăsăturile generale ale metabolismului. Oamenii de știință din Scandinavia,  în studiile la care ne-am referit anterior (Wiklund Pk et al 2011), au examinat, de asemenea, rezistența osoasă de la șold și a gambelor la 145 de femei cu vârstă între 36 și 60 de ani, care au născut cu 16-20 de ani în urmă. Cele care au alăptat mai mult de 33 de luni de viața (indiferent câți copii au avut) s-au dovedit a avea densitatea osului șoldului și tibiei mai bună. Rezultate similare au fost obținute și de norvegieni (Bjørnerem et al 2011), care au ajuns la concluzia că la fiecare 10 luni în care femeia alăptează scade cu 12% riscul unei astfel de probleme comune femeilor în postmenopauză, precum fractura de șold.

6. Alăptarea protejează împotriva cancerului

Din păcate, odată cu recomandarea globală de a alăpta timp de cel puțin doi ani, există un mit care circulă, mai ales în mediile rurale, potrivit căruia alăptarea peste un an duce la dezvoltarea cancerului. Această afirmație este o absurditate și este respinsă de o serie întreagă de studii. Sunt atât de multe încât, pentru claritate, putem lua o serie de studii (47 la număr) realizate în anul 2002 în 30 de țări, și care  au examinat datele de la peste 50 de mii de femei cu cancer de sân și aproape 100 de mii de femei sănătoase. Modelele generale pe care această meta-analiză le-a arătat au fost următoarele: femeile cu cancer mamar au avut mai puține nașteri în medie și durata medie a alăptării a fost mai mică (9,8 luni vs. 15,6 luni). S-a constatat că riscul relativ al cancerului de sân este redus cu 4,3% la fiecare 12 luni de alăptare, în plus scade cu 7% la fiecare naștere. Aceste date sunt independente de țară, vârstă, menopauză, etnie și vârsta primului copil.

7. Majoritatea mamelor care alăptează pe termen lung nu intenționau inițial să o facă

În timpul sarcinii cu primul copil, majoritatea femeilor nu se „programează” în ceea ce privește alăptarea. Multe viitoare mămici cred că vor lăsa lucrurile să decurgă în mod natural și își zic: „Bine, dacă am noroc, îl alăptez un an și e de ajuns!” sau din contra zic „Îl alăptez primele luni și ajunge, revin la ritmul meu normal”.  Dar, lucrurile se schimbă când apare bebe. De exemplu, un studiu (Gribble 2008), la care au participat 107 mame din Australia care alăptează mai bine de doi ani, a arătat că 87% dintre ele nu au avut de gând să alăpteze atât de mult. Principalul lucru de care trebuie să țineți cont este faptul că beneficiile pentru sănătatea copilului și ale mamei de la alăptare vor fi în mod evident resimțite în timp.

 

Pentru ca alăptarea la piept să fie cât mai de durată, iar mama să nu se streseze de faptul ca nu are suficient lapte, tinerele mămici sunt îndrumate să folosească încă din primele zile după naștere, Galactogil. Acest supliment poate fi luat de femeile care urmează să nască prin operație cezariană, cu o săptămână înainte de termen, și ulterior pe întreaga perioadă  a alăptării.

Galactogil are menirea să declanșeze şi să reinstaleze lactația, să o susțină și să o prelungească. Este un preparat care conține extracte purificate din plante, cum ar fi: malț din Orz, extract de Fenicul, extract de Anason și, desigur, Calciu. De altfel, Galactogil nu doar crește și menține cantitatea și calitatea laptelui matern, ci și compensează pierderile fosfo-calcice datorate alăptatului prelungit. Nu modifică gustul laptelui și are o acțiune anti-inflamatorie la nivelul aparatului digestiv și urinar.

Modul de administrare este simplu: doza zilnică recomandată este de trei pliculețe pe zi (dimineața, la prânz și seara), timp de opt zile. Conținutul unui plic trebuie diluat într-un pahar mare cu apă (150 ml). La necesitate, cursul poate fi repetat. 

 

Foto simbol: lisa.ru; live.hotman.com.ua; deti.mail.ru;

rebenok.by; remediufarm.ro; womansecret.com.ua

Adaugă comentariu

Închide